Sunt cifre care, privite de departe, par doar numere. Dar uneori un număr poate ascunde o lume întreagă.
Știați că o singură sterilizare poate preveni nașterea și abandonul a 66.000 de pui în doar 6 ani?
66000 de vieți care nu vor mai cunoaște foamea, frigul, frica, șanțurile de la marginea drumului sau gardurile reci ale unui adăpost.
66000 de povești care nu vor mai începe cu suferință.
Și pentru că uneori viața pare să se joace cu simbolurile, pentru că uneori cifrele se aliniază într-un fel aproape poetic, astăzi, 5 martie 2026, la 5 ani, o lună și 22 de zile de la prima sterilizare făcută de Asociația „Claudia Încă o șansă ”, putem spune cu o emoție greu de pus în cuvinte că am trecut un nou prag: 6.000 de sterilizări.
De fapt: 6004 sterilizări- 423 câini, 4732 pisici femele, 813 masculi și un cost total de 545496 lei, adică aproximativ 109000 euro.
Un număr rotund, frumos, dar care pentru mine nu înseamnă statistici. Înseamnă drumuri făcute în grabă, telefoane primite târziu în noapte, griji, speranțe, oameni care au spus „da, vreau să ajut”, dar și oameni care au spus „nu”. Înseamnă sute de zile în care am numărat, am adunat, am căutat soluții și am mers mai departe chiar și atunci când era greu.
Sunt mândră, da. Dar mai ales sunt recunoscătoare.
Recunoscătoare pentru tot binele și pentru toată bunătatea care s-au revărsat asupra mea în acești ani. Pentru că adevărul este unul foarte simplu: eu nu am făcut nimic altceva decât să dau mai departe. Am adunat de la voi, de la fiecare în parte, câte puțin – un gând bun, o încurajare, un leu, o distribuire, o vorbă – și le-am pus pe drumul pe care am simțit că este cel corect.
Fiecare dintre noi este bun într-un anumit loc al lumii. Fiecare dintre noi are o misiune care îl așteaptă.
Am colege și prietene care fac lucruri extraordinare pentru bătrâni, pentru copii, pentru persoane cu dizabilități sau pentru oameni vulnerabili. Le privesc adesea cu admirație și am învățat atât de multe de la ele. Le sunt profund recunoscătoare pentru ceea ce fac și pentru ceea ce sunt.
Eu am ales drumul animalelor.
Poate pentru că era nevoie de cineva care să lupte pentru ele. Poate pentru că, într-un fel pe care nici astăzi nu îl pot explica pe deplin, ele m-au ales pe mine.
Pe acest drum am învățat enorm. Am învățat de la fiecare om cu care m-am intersectat. Unii m-au învățat ce să fac. Alții m-au învățat ce să nu fac. Unii mi-au fost oglinzi pentru o clipă. Alții îmi țin oglinda și astăzi. Iar eu privesc în ea, învăț și aleg, de fiecare dată, calea pe care vreau să merg.
Cu mulți ani în urmă, după multe provocări, am luat o decizie simplă, dar profundă: drumul meu va fi doar pe calea bunătății, a creșterii, a rezultatelor bune și a recunoștinței.
Nu este o cale ușoară.
Pe acest drum apar tot felul de provocări, de ispite, de oameni care te încearcă, de „Iude”, dacă vreți să le spun așa. Și ai nevoie de multă tărie de caracter pentru a rămâne vertical, asumat, sincer și curajos.
Pe acest drum, cineva îți va spune inevitabil, mai devreme sau mai târziu: „Dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră.”
Dar eu nu cred asta.
Eu nu mai simt că trebuie să demonstrez ceva cuiva. Nu mai am nimic de bifat pe o listă invizibilă. Nu îmi doresc vacanțe luxoase, nu visez la vile, nu sunt pasionată de petreceri, pantofi sau rochii.
Bucuriile mele sunt mult mai simple și, pentru mine, infinit mai valoroase.
Un animal salvat.
Un altul care își găsește o casă.
Un voluntar nou care spune „vreau să ajut”.
O acțiune care prinde viață.
O pagină nouă dintr-o carte care încă se scrie.
Și, poate într-o zi, zece mii de animale sterilizate.
Astăzi sărbătorim 6.000.
Șase mii de pași făcuți împreună.
Șase mii de dovezi că binele se poate construi, încet, dar sigur.
Șase mii de motive pentru care cred, mai mult ca oricând, că lumea poate deveni un loc mai bun.
Și dacă acest număr există astăzi, este pentru că undeva, într-un oraș, într-un sat sau într-o casă, cineva a ales să nu fie indiferent.
A ales să îi pese.
Iar pentru asta, din toată inima mea, vă spun:
Mulțumesc. Trebuie să mulțumesc atât de multor oameni și nu-i pot cuprinde pe toți aici, dar vreau să știți că niciunul din voi nu e mai important decât altul. Toți sunteți la fel de importanți și toți ați contribuit la această realizare.
Le mulțumesc medicilor, donatorilor, sponsorilor, criticilor, prietenilor, cunoscuților și necunoscuților, tuturor care au contribuit la performanța asta. Și mulțumesc asociațiilor care au ales să ni se alăture în campania pentru căței și tuturor celor ce se vor mai alătura.
Simțiți entuziasmul? Cu el am mers și cu el continui.
Haideți să ajungem repede la 10000!!!
Claudia Filip